تأخر الوقت
وانت تنتظر حذائى فوق المنضدة
بساقي المرتعشتين وتلك اللحية المكنونة
تعدو نحوي لتضمني بين ذراعيك وتهمس لي:
-مارست الحب مع نساء كثيرات، كثيرات غيرك
وانا اتطلع إليك بعينين فاض منهما ورود الليليان
بينما تترقب من جسدى النهر والغابة
-لم اشعر بهذا الحب مع أمرأة غيرك
تقبلني بشهوانية قبلتك الثالثة
فأشعر بأني فراشة
تحوم حول النجوم المرصعة فوق جبينك
والجليد الرهيب المتساقط بين ساقيك
بينما تروي الأرض بآثار حبك
تمرق بجانبي لافتات السيارات والأسفلت
وقد تمدد جسدى في ظلام الليل الدامس
تعصر نهدي بين أصابعك
-لم أشعر بمثل هذه اللذة قبل الآن

تمطر
أستقل الحافلة واعرف انني لن اعود
لقد انتظرت طويلا طويلا
تلك الرياح التى هزت أعماقي
والماء يجري في نهر الحب
أشعر أنني حيوان ينام فوق كتفيك
وعندما يشرق الفجر ليوقظنى
ترفض ان أتركك
استرق القبلات من شفتيك
لم أسمع منك كلمة إطراء لملابسي
تردد في خجل يالك من حسناء
أجلس في الترام فتجفف دموعى
شعري حجرتك المؤقته بينما تعبر سريعا بالقرب مني
استهلكت كل ظلام الليل
وحبك يتأجج في كل زوايا نفسي
احيا وأموت في كل لقاء حب
وعندما تملكنى بيدك تتصاعد النشوة إلي أعماق روحي
لماذا يا تنيا؟ لأنني أحبك
أنت كل مخاوفي
لماذا يا تنيا؟ ارجوك عد هنا
فأنا أحبك

 Uomo stranoTradotto da Naglaa Waly

IL mio uomo strano.

è tardi
e ti aspetti le mie scarpe sul tavolo
con le gambe inquiete di mezzanotte.
Con quella barba dietro
dietro.

Corri con gli abbracci e mi dici:
-Sono stato con tante donne con tante altre.-
E io con gli occhi zuppi di lillà non ho alcuna cura
e ti aspetti il fiume e il bosco dalla mia pelle.
-Ma nessuna ho amato come te-

E' il terzo bacio con la lingua e
io mi sento una farfalla.
Quelle stelle sospese sulla tua fronte
e quella terribile neve tra le gambe
mentre lasci impronte.

Ci sono le targhe e l' asfalto e
io distesa nella notte.
Mescola la stoffa e i seni tra le dita
-Non mi era mai capitato di amare così tanto -.

Piove e mi sollevo
un tram e la mia gonna e non torno indietro.
Ho aspettato troppo e
questo vento che mi rovescia.
L'acqua scorre con questa corsa d'amore.

Sono un animale che si addormenta per caso sulle tue spalle.
E quando Dio batte sui tetti per svegliarmi
non mi lasci andare.

Strappo piano di lato ogni tuo bacio
le tue tre e quattro righe di donne, non le distingui.
Come sei bella è così poco sicuro nella tua bocca.

Nel tram distendi i fianchi e asciughi le lacrime.
E i miei capelli sono la tua stanza in affitto mentre mi passi in volo .
Ho consumato tutto il buio.

Questa notte di vetro lungo le finestre
e il tuo amore è come un mercato
si raccoglie ovunque.

Vivo e muoio ogni volta che fai l' amore stretto.
E prendi pure perchè tutto è mistero.

Le finestre sono aperte. Dormi e
dormi,
mi piace il giardino, c'è tutta discesa tra gli inverni.

E' strano quando mi trovi con la mano.
Perchè Tania? E io ti amo.
Sei tutte le mie paure.

Perchè Tania? Ti prego torna qui .

E io ti amo.

Tania Santurbano 

• 
  

Omul meu ciudat (Il mio uomo strano) de Tania Santurbano Stetari

Trandafir Simpetru

E târziu

şi se aşteaptă ca pantofii mei la masa

cu picioarelor neliniștite.

Cu această barbă în spatele

spatelui meu.

Alergă cu îmbrățișări și spune-mi:

-Am fost cu multe femei cu mulți alții.

Şi nu am orice îngrijire ochi de liliac

şi vă așteptăm râu și pădurea din pielea mea.

– Dar nu am iubit ca tine-

Este al treilea sărut cu limba şi

Mă simt ca un fluture.

Aceste stele atârnând peste frunte

şi că ninsoare teribilă între picioare

În timp ce lasă urme.

Există plăci şi asfalt şi

Am întins în noapte.

Țesătura de amestecuri şi sânii ei între degetele

-Nu am avut niciodată să iubesc atât de mult.

Plouă şi eu voi pluti

un tramvai și fusta mea şi nici o întoarcere.

Am așteptat prea mult timp şi

Acest vânt mă trage în jos.

Apa curge cu această cursă de dragoste.

Eu sunt un animal care adoarme întâmplător pe umeri.

Şi când Dumnezeu mă ia peste acoperişurile si mă trezesc,

Nu, lasă- mă sa plec !.

Fiecare plan de partea dumneavoastră este un sărut

dumneavoastră trei şi patru linii de femei, nu știu.

Vino sei bella este atât de nesigură…

În tramvai întinde șoldurilor și lacrimile tale.

Și pĂrul meu este chiria în timp ce am arunca în zbor.

Am consumat tot întunericul.

Această sticlă de noapte lungi Windows

Și dragostea ta este ca o piaţă

colectează peste tot.

Eu trăiesc şi mor fiecare timp, tu pentru a face dragoste.

Ajută-te, pentru că totul este un mister.

Ferestrele sunt deschise. Dormi şi

du-te la culcare

Îmi place grădina, există o pantă între ierni.

Este ciudat, atunci când veţi găsi mâna.

Deoarece Tania? Şi te iubesc.

Sunteti toate temerile mele.

Deoarece Tania? Te rog să vii înapoi înapoi aici.

Şi să te iubesc.

è tardi
e ti aspetti le mie scarpe sul tavolo
con le gambe inquiete di mezzanotte.
Con quella barba dietro
dietro.

Corri con gli abbracci e mi dici:
-Sono stato con tante donne con tante altre.-
E io con gli occhi zuppi di lillà non ho alcuna cura
e ti aspetti il fiume e il bosco dalla mia pelle.
-Ma nessuna ho amato come te-

E’ il terzo bacio con la lingua e
io mi sento una farfalla.
Quelle stelle sospese sulla tua fronte
e quella terribile neve tra le gambe
mentre lasci impronte.

Ci sono le targhe e l’ asfalto e
io distesa nella notte.
Mescola la stoffa e i seni tra le dita
-Non mi era mai capitato di amare così tanto -.

Piove e mi sollevo
un tram e la mia gonna e non torno indietro.
Ho aspettato troppo e
questo vento che mi rovescia.
L’acqua scorre con questa corsa d’amore.

Sono un animale che si addormenta per caso sulle tue spalle.
E quando Dio batte sui tetti per svegliarmi
non mi lasci andare.

Strappo piano di lato ogni tuo bacio
le tue tre e quattro righe di donne, non le distingui.
Come sei bella è così poco sicuro nella tua bocca.

Nel tram distendi i fianchi e asciughi le lacrime.
E i miei capelli sono la tua stanza in affitto mentre mi passi in volo .
Ho consumato tutto il buio.

Questa notte di vetro lungo le finestre
e il tuo amore è come un mercato
si raccoglie ovunque.

Vivo e muoio ogni volta che fai l’ amore stretto.
E prendi pure perchè tutto è mistero.
Le finestre sono aperte. Dormi e
dormi,
mi piace il giardino, c’è tutta discesa tra gli inverni.

E’ strano quando mi trovi con la mano.
Perchè Tania? E io ti amo.
Sei tutte le mie paure.
Perchè Tania? Ti prego torna qui .
E io ti amo.

 

Tania Santurbano 

Dopo                                                      (Dalla mia raccolta Lolita)

Mezz'ora dopo ero tiepida 
rivestita di pelle mentre stavo nella sala accanto.
E mi girava in giro tra la bocca .

Le sue mani battevano tra i capelli.
Un uomo che lascia i suoi errori all'alba.

Nuda tra la gente
e l'erba cresciuta in Aprile.

I seni ipnotizzati,tremavano come due candele accese.
Di qua e di là mi scopava
nelle tempeste e mi lasciava seduta nel suo odore.

Spingeva con un cuscino su un letto di legno
per farmi morire perduta.
Sussurrava:
-L'inferno non esiste. -
E mi spalancava le gambe.

Nessuno sapeva come mi amava.
Non chiudeva mai gli occhi
e poi c'era sempre un' emorragia nel cielo.

Le sue braccia non facevano mai in tempo ad arrivare
senza dopo e senza domani.

Tra le mie gambe gonfie gonfie e verdi
come rami piene di foglie
accendeva il fuoco.

E i suoi baci li trovavo in giù
distesi a faccia in giù.

Le sue spalle avanti e poi dietro
e i suoi sguardi moribondi mi arrivavano in faccia.
Quel tabacco posato come polvere sui polsi.

Durante l inverno a fare spesa sulla Luna
erano piccole le stelle
e troppo scure quando Lui andava via.

Dovevo sembrare morta ogni volta
che riempiva gli alberghi e incontrava i suoi treni.

C'era sempre troppo traffico nei suoi abbracci .
C'erano sempre alcuni rumori.

Pioveva mentre mi tirava sulle sue lunghe gambe.
Infondo al bosco di larici in quell'ergastolo.

Tutte le notti a prendermi in braccio.
-Ti ho tranquillizzato?-Mormorava.
Me l' hai detto tu d'amarti ... ecco perchè ti senti così solo.

Tania Santurbano

Tania e Luzi.
Da "Poesie sparse"
 Nulla di ciò che accade e non ha volto

Tania:       C'è appena un ' ora di tempo per domani
                  fino agli uccelli tra i rami
                   tra le discese e le spinte dell'alba.
                   E il vento è una ragazza inquieta
                   che gira tra le gambe.

Luzi :          E' questa l'ora tua, è l'ora di quei re
                     sismici il cui trono è il movimento,
                      insensibili se non al freddo di morte
                     che lasciano nel sangue all'improvviso.

Tania :            Come l'abbaiare sparso
                       della giovanissima sposa
                        che ogni sera lascia cadere larghe le stelle
                        fino alla pancia del cielo.

 Luzi :              Loro sede fulminea è qualche specchio
                         assorto nella sera, ivi s'incontrano,
                         ivi si riconoscono in un battito.

  Tania :           Distrattamente
                        fanno caso all'amore,nel vino e nelle mani.
                        Sono battiti che corrono
                        che staccano
                        e alzano i bicchieri e le gonne.                      

     Luzi:           Sei certa ed ingannevole, è vano ch'io ti cerchi,
                        ti persegua di là dai fortilizi,
                        dalle guglie riflesse negli asfalti,
                        nei luoghi ove l'amore non può giungere

Tania:              Sei una colomba pazza che ti spargi intorno agli altari.
                        L' agnello in pietra che entra nella stanza.
                        Sei molti tipi di alberi e sei il pane  avanzato.
                        Ripetuta ovunque.
             
 Tania :             Non sei il primo dei comandamenti                                                                                                        
Luzi:             né la dimenticanza di se stessi.

Tania :               Sei tra i muscoli ed esci dalla bocca
                          mentre la folla sceglie la tua corona di spine.
                         ''Tolsero dunque la pietra'' per lo Spirito Santo.

pensieri - 17-50 14-01-2017

El amor, el misterio del corazón y la esencia de la humanidad.
Y 'esto lo describo es un don y una maldición en la vida.

Usted puede preguntarse que tan? Me explico.
Sí, voy a empezar por explicar la historia de amor y como un regalo para la humanidad, sino también como su maldición de fluido a través de la clase social y la cultura.
En la historia, el amor que no tenía ningún significado real.

Si es cierto, la palabra "amor" tiene una definición única para el amor de la palabra puede significar muchas cosas.
Para empezar, el amor puede ser definida como el placer de la intimidad y el sexo, o puede ser definida como la más bella sensación que se tiene hacia los seres que son considerados como los más populares en su corazón.

Estos son, por supuesto, sólo algunas definiciones, porque en realidad, el amor es un misterio y una palabra muy difícil de definir en su totalidad.
La ciencia le diría que la "sensación" de caer en el amor es un estímulo que viaja a través de las ondas cerebrales.

Los artistas dicen que el amor es la raíz de todo lo que está en el mundo. Voy a decir esto, y sólo esto.
El amor es un don y una maldición que puede ser compartido con otro ser vivo. Un rompecabezas que nunca puede explicar por qué nos lleva a hacer cosas indecibles o no aceptadas por la sociedad, nos puede llevar incluso a expresar esas cosas que nunca hubieran podido decir aquellos seres que no creen dignos de amor.

En esta sociedad de hoy en día, el amor es sólo una palabra para expresar nuestros deseos.
En tiempos de "amor" antaño significaba tener relaciones sexuales o intimidad y en ocasiones se ha utilizado formas inmorales e inhumanas de la sociedad en estos tiempos antiguos.
Aquí es donde el amor resulta ser una maldición para la humanidad, porque él ya había mencionado, lleva a la gente a hacer cosas indecibles a los que les rodean y en este caso especialmente cuando los poderes de la Santa Inquisición, dijo que el amor es sólo bajo el gobierno de los seres divinos.

En un ejemplo tomado del poema épico La Divina Comedia de Dante Alighieri, a través de la ruta del erudito por la ventosa molida segundo círculo del infierno, donde condenado por el deseo siempre están condenados a sufrir para ser arrojado al vórtices eternas, Dante se encuentra con un par de pecadores que están vinculados el uno al otro.
La mujer estaba casada, pero se enamoró de un joven que actualmente está vinculado a él y comparte los mismos sentimientos por ella. El marido de la mujer en la cama para descubrir la asesina. En esos días, las mujeres fueron obligadas a casarse en matrimonios arreglados para el beneficio de la riqueza que obtienen su familia.

Así que la compañía ha estado trabajando bajo la pesada mano de la religión dicta que ni un hombre y una mujer pueden separarse, pero no comparten los verdaderos sentimientos de amor por los demás. Estas fueron las dificultades del amor, la maldición y la tragedia que inspiró a William Shakespeare para escribir su famosa obra Romeo y Julieta, Otelo y otras obras.

TaniaSanturbano

 <3

IL mio uomo strano.

IL mio uomo strano.

è tardi
e ti aspetti le mie scarpe sul tavolo
con le gambe inquiete di mezzanotte.
Con quella barba dietro
dietro.

Corri con gli abbracci e mi dici:
-Sono stato con tante donne con tante altre.-
E io con gli occhi zuppi di lillà non ho alcuna cura
e ti aspetti il fiume e il bosco dalla mia pelle.
-Ma nessuna ho amato come te-

E' il terzo bacio con la lingua e
io mi sento una farfalla.
Quelle stelle sospese sulla tua fronte
e quella terribile neve tra le gambe
mentre lasci impronte.

Ci sono le targhe e l' asfalto e
io distesa nella notte.
Mescola la stoffa e i seni tra le dita
-Non mi era mai capitato di amare così tanto -.

Piove e mi sollevo
un tram e la mia gonna e non torno indietro.
Ho aspettato troppo e
questo vento che mi rovescia.
L'acqua scorre con questa corsa d'amore.

Sono un animale che si addormenta per caso sulle tue spalle.
E quando Dio batte sui tetti per svegliarmi
non mi lasci andare.

Strappo piano di lato ogni tuo bacio
le tue tre e quattro righe di donne, non le distingui.
Come sei bella è così poco sicuro nella tua bocca.

Nel tram distendi i fianchi e asciughi le lacrime.
E i miei capelli sono la tua stanza in affitto mentre mi passi in volo .
Ho consumato tutto il buio.

Questa notte di vetro lungo le finestre
e il tuo amore è come un mercato
si raccoglie ovunque.

Vivo e muoio ogni volta che fai l' amore stretto.
E prendi pure perchè tutto è mistero.

Le finestre sono aperte. Dormi e
dormi,
mi piace il giardino, c'è tutta discesa tra gli inverni.

E' strano quando mi trovi con la mano.
Perchè Tania? E io ti amo.
Sei tutte le mie paure.

Perchè Tania? Ti prego torna qui .

E io ti amo.

Tania Santurbano